Eu am impresia că cei care se ocupă de marketing în România nu sunt oameni prea deştepţii şi trăiesc într-o lume complet paralelă, şi să vă spun şi de ce.

Brandul

În anii ‘90 românii se uitau aproape exclusiv la televiziunile italiene, şi inevitabil priveau şi reclamele de la respectivele televiziuni. Vedeau reclamele, dar în România nu existau acele produse, dar oamenilor le-a rămas în minte numele produselor şi la ce sunt bune. Între timp acele produse au început să apară şi în România, dar niciun director de marketing nu a avut ideea să introducă produsele folosind numele de care erau bombardaţi românii de către televiziunile italiene. Un bun exemplu este Mr. Muscolo. Românii ştiau de Mr. Muscolo, ştiau că e bun la desfundat ţevile, ştiau şi încă ştiu de brand. Şi acum dacă întrebi pe cineva pe stradă de Mr. Muscolo o să îţi spună la ce e bun. Şi atunci ce a fost în capul acelui director de marketing să introducă produsul pe piaţa românească sub denumirea de Mr. Muscle? De ce trebuie să se mai creeze un “brand awerness” când deja exista unul? De ce să trebuiască să convingi omul că produsul tău e bun la desfundat ţevile când el ştie asta? Şi din toate companiile astea nu a fost unul care să ridice două degete sus şi să zică: “De ce să nu folosim noi numele pe care românii îl cunosc deja?”

(more…)